miercuri, 15 martie 2017

Șezătoare de noiembrie la Cabana Neamţu, Lisa

Avem o țară frumoasă și oameni minunați. Am răspuns invitației familiei Neamțu de a petrece cea de-a treia șezătoare din cadrul proiectului itinerant ”Șezători din Țara Făgărașului” organizat de Ana Borca, în localitatea Lisa din Fărgăraș. După ce am admirat din toate unghiurile Cetatea Făgăraș, ne-am îndreptat spre Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde ne-am alipit ”coloanei oficiale”. Am tras aer curat în piept, am admirat edificiul de la depărtare, am rostit o rugăciune și ne-am îndreptat spre Cabana Neamțu din Lisa. Tot drumul ne-am minunat de frumusețile Țării Făgărașului și de norocul de a fi locuitorii acestei părți de lume.

Gazdele ne-au întâmpinat cu brațele deschise, cu pâine, pălincă/vișinată și au pus câteva lemn pe foc, să ne încălzim. Nu numai că ne-am încălzit, pur și simplu, ne-am…încins. Și am încins jocuri ardelenești, hore, învârtite până ni s-a făcut foame. În spatele casei, bărbații pregăteau două ceaune mari - unul cu borș de pește din pescăria proprie și un altul, cu tocăniță de porc și vită, de te lingi pe degete. Fetele, ca de obicei, au adus tot felul de bunătăți de-acasă: zacuscă (de vinete, de ciuperci, de ardei), clătite cu urdă, dulcețuri (de ardei iute, de pere cu vin), prăjituri (cu cremă, cu gris), plăcinte, sucuri, cafea. Am admirat natura, vremea frumoasă și doamnele la lucru, am mâncat și ne-am delectat cu muzică bună, glume și am împărtășit din experiența perioadei în care nu ne-am văzut. Am cunoscut oameni de calitate, iubitori de tradiție, de frumos și sperăm să ne revedem curând pentru a petrece clipe minunate împreună.

Mulțumim minunatelor gazde – Ramona și Adrian Neamțu – și distinșilor bucătari/bucătărese pentru delicioasele produse, participanților la șezătoare pentru o zi excepțională și sperăm să revenim, să trăim momente frumoase împreună.
Un proiect minunat, inspirat și binevenit în Țara Făgărașului, care merită extins în întreaga țară.
(text Viviana Costan Moiseanu)

Albume integrale foto:




#iiacalatoare #Lisa #sezatoare























Sezatoare la Venetia de Sus



Cea de-a patra șezătoare din proiectul itinerant al Anei Borca, planificată în Țara Făgărașului s-a desfășurat la Veneția de Sus, la invitația doamnei Maria Boboia, o ”venețiancă” autentică, de o calitate umană excepțională. Așa cum se întâmplă de fiecare dată, ne-am revăzut cu drag, am legat prietenii cu localnicii, încântați de scurta vizită și de aprecierile noastre la adresa calității oamenilor locului și a valorilor pe care le-am descoperit acolo. Șezătoarea de la Veneția de Sus a fost o adevărată sărbătoare cu cântec, joc și voie bună, cu bucate alese, gătite cu suflet de către cei ai locului, așa cum se întâmpla pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri. Ospitalitatea la ea acasă.
Căutăm să redescoperim tradițiile și să le transmitem generațiilor viitoare. Suntem legați unii de alții cu fire invizibile și încercăm să ne descoperim, să sudăm legăturile. Avem obiective comune și dorim să transmitem valori autentice urmașilor noștri. Oameni minunați luptă să păstreze ceea ce au moștenit din generație în generație. Încercăm să regăsim, să revitalizăm fragmente de istorie și să împărtășim experiențe unice, meșteșuguri uitate. Țesături unice în lume așteaptă să fie decriptate și interpretate, mesaje ascunse în cusături transmise cu inteligență și măiestrie. Simplitatea croielii completată de originalitatea și complexitatea modelelor țesute, cusute, tricotate sau croșetate în tehnici cunoscute de bunicii și străbunicii noștri, încearcă să renască, să relateze fragmente din viața simplă și frumoasă trăită de strămoșii noștri în diverse colțuri ale țării.

Sentimentul de apartenență este mai puternic și mai profund decât oriunde sau oricând.
Mândria de a fi român este exprimată clar și puternic prin acțiunile noastre, prin portul nostru atât de frumos, de viu și de plin de semnificații!
Mulțumim pentru invitație Mariei Boboia, organizatorilor, gazdelor, tuturor celor implicați și participanților pentru reușita acestei șezători.
Îmi doresc și vă doresc să ne revedem cu bine la următoarea! ( text Viviana Costan Moiseanu)

Mai multe fotografii, in albumele de mai jos:



#iiacalatoare #sezatoare #VenetiaDeSus


foto, Dinu C-tin

Pagina de fcb , foto


























Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag

Muzeul "Jako Denes" Halmeag
Muzeul poarta numele fostului invatator si director al scolii din Halmeag, care a trait la sfarsitul sec.XIX - inceputul sec.XX.

Muzeul a fost inaugurat in anul 2008, cu ocazia desfasurarii evenimentului "Zilele Halmeagului". Intrand in muzeu, descoperim o locuinta tipic halmageana, cu obiecte de uz casnic, mobilier, tesaturi, carti, fotografii, etc.
~~
Localitatea Halmeag (in germana Halmagen, in maghiara Halmagy) se afla pe partea dreapta a raului Olt, la 5 km departare de Sercaia, 18 km de Fagaras si 56 km de Brasov.

Primul document care atesta existenta satului Halmeag il constituie scrisoarea din anul 1211 a regelui Andrei al II-lea al Ungariei adresata Ordinului Cavalerilor Teutoni, conform careia le este concesionata Tara Barsei. In acest act, localitatea apare sub numele de "Castrum Almagen", ceea ce dovedeste importanta sa militara si strategica. In acele timpuri, sistemul de aparare al granitelor de pe Olt se sprijinea pe cetatile si prisacile construite la Halmeag, Ungra si Miclosoara.

Asezarea a fost imprejmuita de o fortareata realizata din valuri de pamant si palisada din lemn, a carei existenta este pomenita in Bula de Aur emisa de Andrei al II-lea in anul 1222. Se presupune ca forticatia a fost daramata in timpul invaziei tatare din 1241 si nu a mai fost reconstruita.
Biserica evanghelică-luterană fortificată din Hălmeag a fost construită în a doua jumătate a secolului al XI-lea. Este a doua ca vechime din Transilvania, după biserica fostei mănăstiri cisterciene din Cârța.

În curtea bisericii este amplasat un bust care o reprezintă pe Elisabeta, împărăteasa Austriei, cunoscută ca Sissi, lucrare realizată în semn de mulţumire adus celei care a făcut donaţii importante în perioada 1848-1849. Autorul bustului este necunoscut. Se crede că din cele 96 de busturi ale împărătesei distribuite pe teritoriul Transilvaniei, ar mai exista doar trei, din care unul se află în curtea bisericii Hălmeag, al doilea s-ar afla într-un sat lângă Cluj, iar al treilea la Viena.

În sat se afla si un monument dedicat Ecaterinei Varga, fiică a satului (1802 - circa 1858), conducătoare a luptei țăranilor din Munții Apuseni (1840 - 1847), supranumită Doamna Moților, s-a născut la Hălmeag. A fost prinsă prin vicleșug[6], la 5/17 ianuarie 1847, în localitatea Bucium Poieni și închisă la Alba Iulia, între anii 1847 - 1851.

În judeţul Braşov, peste râul Olt mai sunt câteva poduri de lemn, printre care si cel de la Hălmeag.

Evenimente mai importante în acest sat sunt Zilele Hălmeagului (în august, cu slujbe religioase, parade ale portului popular, spectacole folclorice și petreceri câmpenești) și târgurile de mărfuri și animale (pe 11 mai și 15 octombrie).

Mai multe fotografii AICI

#Halmeag




Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag


Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag


Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag

Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag


Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag


Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag

Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag

Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag

Hălmeag, Brașov-Muzeul "Jako Denes" Halmeag

Hălmeag, Brașov - Biserica evanghelica fortificata

Biserica 
Primul edificiu de cult, o bazilica de dimensiuni modeste, este distrusa de mongoli; pe ruinele ei se ridica actuala biserica in interiorul careia, pe peretele sudic, sunt mentionati anii in care a fost construita (1160-1180) si restaurata (1626, 1818, 1841, 1870, 1924, 1980). Edificarea bisericii in forma apropiata celei pastrate pana in zilele noastre este atribuita Ordinului Cistercian, adus din Franta, care a apartinut cultului romano-catolic.Edificiul imbina elemente romanice cu cele gotice timpurii, de influenta cisterciana. O particularitate o constituie prezenta de basoreliefuri pe cheile de bolta si pe consolele altarului, repezentand motive antropomorfe, zoomorfe si florale.

Planul edificiului de cult este alcatuit din trei nave, una centrala si doua laterale. Biserica are patru intrari: doua in partea sudica, una pe latura nordica si alta pe cea vestica. Intrarea principala era cea din vest, accentuata de un portal impozant format din arce frante executate din piatra. Tot pe fatada de vest a existat un turn care a fost demolat, probabil in urma unui incendiu.

Altarul este situat la rasarit; icoana infatisandu-l pe Iisus crucificat a fost pictata in 1843. Prima orga s-a construit in anul 1777, cea actuala datand din 1816, fiind opera unui mester din Prejmer. Un obiect de cult foarte valoros il reprezinta cristelnita, cioplita dintr-un singur trunchi, datata din secolul al XVI-lea. Bancile din navele laterale, fara speteaza, intregesc cadrul medieval.

Biserica este inconjurata de un cimitir cu alei, arbusti ornamentali, copaci si pomi fructiferi. Inaintand pe dalele aleii principale, pe partea stanga remarcam bustul imparatesei Elisabeta (Sissi), lucrarea sculptorului Hargitai Nandor. In continuare se gaseste cripta-monument a lui Michael Fronius, din secolul al XVIII-lea.

Incinta de piatra a cimitirului are inaltimea de 4 m si dateaza din secolul al XVIII-lea.
~~~~
Localitatea Halmeag (in germana Halmagen, in maghiara Halmagy) se afla pe partea dreapta a raului Olt, la 5 km departare de Sercaia, 18 km de Fagaras si 56 km de Brasov.

Primul document care atesta existenta satului Halmeag il constituie scrisoarea din anul 1211 a regelui Andrei al II-lea al Ungariei adresata Ordinului Cavalerilor Teutoni, conform careia le este concesionata Tara Barsei. In acest act, localitatea apare sub numele de "Castrum Almagen", ceea ce dovedeste importanta sa militara si strategica. In acele timpuri, sistemul de aparare al granitelor de pe Olt se sprijinea pe cetatile si prisacile construite la Halmeag, Ungra si Miclosoara.

Asezarea a fost imprejmuita de o fortareata realizata din valuri de pamant si palisada din lemn, a carei existenta este pomenita in Bula de Aur emisa de Andrei al II-lea in anul 1222. Se presupune ca forticatia a fost daramata in timpul invaziei tatare din 1241 si nu a mai fost reconstruita.
Biserica evanghelică-luterană fortificată din Hălmeag a fost construită în a doua jumătate a secolului al XI-lea. Este a doua ca vechime din Transilvania, după biserica fostei mănăstiri cisterciene din Cârța.

În curtea bisericii este amplasat un bust care o reprezintă pe Elisabeta, împărăteasa Austriei, cunoscută ca Sissi, lucrare realizată în semn de mulţumire adus celei care a făcut donaţii importante în perioada 1848-1849. Autorul bustului este necunoscut. Se crede că din cele 96 de busturi ale împărătesei distribuite pe teritoriul Transilvaniei, ar mai exista doar trei, din care unul se află în curtea bisericii Hălmeag, al doilea s-ar afla într-un sat lângă Cluj, iar al treilea la Viena.

În sat se afla si un monument dedicat Ecaterinei Varga, fiică a satului (1802 - circa 1858), conducătoare a luptei țăranilor din Munții Apuseni (1840 - 1847), supranumită Doamna Moților, s-a născut la Hălmeag. A fost prinsă prin vicleșug[6], la 5/17 ianuarie 1847, în localitatea Bucium Poieni și închisă la Alba Iulia, între anii 1847 - 1851.

În judeţul Braşov, peste râul Olt mai sunt câteva poduri de lemn, printre care si cel de la Hălmeag.

Evenimente mai importante în acest sat sunt Zilele Hălmeagului (în august, cu slujbe religioase, parade ale portului popular, spectacole folclorice și petreceri câmpenești) și târgurile de mărfuri și animale (pe 11 mai și 15 octombrie).

Mai multe fotografii AICI 

#Halmeag



Biserica evanghelica fortificata din Halmeag 


Hălmeag, Brașov - Biserica evanghelica fortificata 
Hălmeag, Brașov - Biserica evanghelica fortificata



bustul imparatesei Elisabeta (Sissi)

bustul imparatesei Elisabeta (Sissi)